Filiala Vinga a Uniunii Bulgare din Banat-Romania

2009-01-12T12:50:00.001-08:00

Comuna Vinga este situată în extremitatea sud-vestică a judeţului Arad, în Câmpia Vingai, la doar 23 de km de municipiul Arad şi la aproximativ 30 de km de municipiul Timişoara
Principalele căi de comunicaţie de pe teritoriul administrativ al comunei Vinga sunt:
DN 69 - care traversează comuna pe direcţia Nord - Sud şi asigură legătura rutieră cu municipiul Arad, reşedinţa de judeţ, şi cu judeţul Timiş
DC 98 face legătura între Vinga, Mănăstur, Mailat şi Felnac
DC 99 B face legătura între Mănăştur, Mailat şi Bodrogul Nou
Transport feroviar
Teritoriul comunei este deservit de principala arteră feroviară ce face legătura între Timişoara, Arad, Oradea, străbătând teritoriul comunei pe direcţia nord - sud şi trece prin Vinga, unde se află şi gara. Activitati specifice zonei: Ponderea cea mai mare a producţiei agricole o au porumbul, floarea soarelui si grâul. Zona este recunoscută şi pentru producţia de arpagic. Putem consemna profilul cerealier al zonei. Din cele prezentate, rezultă că un număr însemnat de gospodării sunt preponderent agricole, existând pensionari sau câte un salariat în componenta lor, dar îşi lucrează şi terenurile şi cresc animale
Creşterea animalelor este o altă îndeletnicire a locuitorilor din comuna. Producţia animală este asigurată în totalitate de sectorul particular, respectiv în gospodăriile populaţiei. Activitati economice principale: Unităţile economice existente pe teritoriul comunei nu sunt prea numeroase şi ţin de iniţiativa privată. Pe raza comunei, în prezent există deschise 29 de puncte de lucru, 23 de societăţi cu răspundere limitată (S.R.L.- uri), 5 societăţi pe acţiuni (S.A.), 5 societăţi agricole si 3 asociaţii familiale (A.F.). Deşi s-ar putea crede că sunt un număr mare de agenţi economici, după cum reiese predomină punctele de lucru şi S.R.L. -urile. De menţionat este şi faptul că un număr însemnat de societăţi au ca domeniu principal de activitate ramura agricolă. De aici se poate deduce faptul că nu sunt create prea multe locuri de muncă. Foarte puţini agenţi economici de pe raza comunei concentrează un număr mai însemnat de angajaţi. Ponderea terenurilor arabile ce ocupă aproximativ 79% din suprafata totală a teritoriului administrativ al comunei, determină profilul agricol al comunei. Obiective turistice: Datorită zonei de câmpie, preponderent agricole, agroturismul este inexistent. Cele mai atractive puncte pentru cei care trec pe raza comunei sunt Biserica Romano-Catolica "Sfânta Treime" şi Parcul dendrologic Manastur. Evenimente locale: Zilele localităţii Vinga în luna august a fiecărui an
Zilele localităţii Mailat în luna august a fiecarui an
Hramul bisericiilor Facilitati oferite investitorilor: Potenţialul comunei şi promovarea unei politici coerente pentru dezvoltarea zonei şi atragerea investitorilor
Forţa de muncă existentă la nivelul comunei
Încadrarea de cele două mari centre: Timişoara şi Arad
Tradiţia în ceea ce priveşte ramura agricolă- dezvoltarea unei zone industriale pentru construcţia de hale
- atragerea de fonduri pentru realizarea utilitaţilor publice
- realizarea unui plan de dezvoltare a zonei
- atragerea de fonduri extrabugetare în vederea dotării si modernizării şcolilor
- crearea de parteneriate cu alte instituţii de învaţământ din ţară sau din exterior în vederea realizarii unor schimburi de informaţii şi de experienţe
- atragerea de fonduri pentru dezvoltarea activităţii cultural artistice
- stimularea tinerilor pentru implicarea lor mai intensă în evenimentele ce au legătura cu trecutul şi prezentul comunei prin dezvoltarea unor colaborări cu alte localităţi din ţară şi străinătate
- racordarea la magistrală de gaze naturale, lucrarea fiind începută în anii anteriori
- atragerea de fonduri pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii rurale
- alocarea de la buget a unor fonduri pentru îmbunătăţirii infrastructurii Proiecte de investitii: Realizarea unei rampe de gunoi ecologice, cu respectarea normelor de protecţie sanitară, în toate localităţile componente
Realizarea unei staţii de epurare ecologice pentru protejarea bazinului hidrografic
Realizarea sistemului de canalizare
Înlăturarea fenomenelor de poluare a solului provenite de la îngrăşămintele chimice printr-o aprovizionare echilibrată a solului cu astfel de substanţe
Amenajarea de noi spaţii verzi, cât şi întreţinerea celor existente

Filiala Vinga a Uniunii Bulgare din Banat-Romania

2009-01-12T12:25:00.001-08:00

Extras din Monografia localitatii Vinga este realizata de Dl. Nedeliov Nicolaie - fiu al comunei Vinga

Vinga este una din cele mai insemnate comune ale judetului Arad, cu puternice accente de urbanizare. Locuitorii sunt in mare parte deorigine bulgara, veniti din tara de bastina, datorita vietii grele din perioada dominatiei otomane.
Acestia, aflati in intimitatea unei manastiri franciscane din Ciprovec s-au rasculat in 1688 impotriva cotropitorului nemilos, dar fara sorti de izbanda. Dorinta lor, animata din setea de libertate, a fost inabusita in sange. Supravietuitorii s-au vazut constransi sa emigreze, la inceput, peste Dunare la Craiova si in imprejurimi. Pe urma, in scopul unei adapostiri mai sigure, traverseza Carpatii oprindu-se la Deva si in Vintul de Jos iar in final, dupa un pelerinaj istovitor de 53 de ani, coboara in campia Banatului, stabilindu-se la Vinga, pe atunci depopulata, in toamna anului 1741 in numar de cca. 125 familii.
Aici in 1749 isi construiesc o manastire si biserica. Stabilandu-se definitiv in zona si profitand de o viata mai linistita, incep sa prospere si sa se dezvolte numeric, astfel ca dupa un secol si jumatate colonia lor numara cca. 5000 de suflete, iar biserica intre timp a devenit prea mica.
In anul 1880 la o adunare obsteasca se propune si se aproba ridicarea unei noi biserici mai mari si mai incapatoare. Se accepta proiectul, in stil neogotic, al arhitectului Reiter Eduard din Viena. Incep pregatirile si se aduna fondurile necesare, din contributia lor benevola, timp de zece ani, contribuind la pregatirea materialului necesar constructiei. Prelucreaza caramida manual, cca. 3.000.000 bucati, arzand-o in cuptoare aflate la marginea localitatii. La 30 Iunie 1890, deschid lucrarile, condusi de ing. Antony Toma si Hostalek Carol, prin depunerea pietrei de temelie in fundatia turnului drept, la 6 m adancime. Toata suflarea participa la aceasta lucrare. Insufletiti cu un zel uimitor, ca un harnic roi de albine, zilniic trudesc cca. 15-45 meseriasi si 50-150 credinciosi voluntari

La 14 August 1891 crucile deja stralucesc in varful turnurilor iar cladirea este acoperita. Dupa alte zece luni, lucrarea este finalizata. Cu o bucurie si satisfactie nemarginita, la 12 Iulie 1892 participa cu totii la sfintirea si inaugurarea noii biserici, oficiata de episcopul Dessewffi Alexandru.
Cladirea are formatul unei cruci duble, avand urmatoarele dimensiuni: - inaltimea turnurilor de 65 m, inaltimea cladiri 36 m, lungimea 63 m, latimea 25 m.
Interiorul este dotat cu noua altare, impodobite cu 43 statui din lemn. Toate acestea sunt executate de societatea sculptorului tirolez Rungaldier Iosif. Manopera este suportata pentru: altarul principal "Sf. Treime", altarul "Sf. Cruci" si "Sf. Iosif" de administratia primariei locale, altarul "Maica Domnului" de Rankov Francisc, altarul "Sf. Petru" de Augustinov Petru, altarul "Sf. Anton" de Cokanj Anton, altarul "Sf. Mihai" de Necov Bonaventura.
Altarela "Inima lui Isus" si "Maica Indurerata" de Guran Nicolaie.
Cele doua candelabre din lemn sunt donate de sculptorul Rungaldier Iosif.
Baptisteriul (din marmura si lemn) l-a donat episcopul Dessewffy Alexandru.
Bancile, din lemn de esenta tare, 52 bucati, sunt lucrate si aduse din Segedin. Tamplaria celor 4 confesionale si 22 usi (7 exterioare si 15 interioare) au fost lucrate in Vinga de Eckel Francisc.
Geamurile si vitraliile sunt confectionate de Kriszter Ioan din Budapesta.

In turnul din dreapta se instaleaza trei clopote din fosta biserica si doua aduse din Timisoara, dar in timpul primului razboi mondial 4 au fost cedate pentru interes militar. Au ramas doar cu primul lor clopot, ce dateaza din 1976, avand greutatea 330 kg.
De asemenea si credinciosii Bartulov Dumitru si Smok Nicolaie doneaza bani pentru doua clopote mai mici, respectiv 236 kg si 102 kg.
Orga (pneumatica) 32 de registre, este opera lui Wegestein Lipot, montata in 1914.
In 1919 o furtuna dezlantuita smulge partea superioara a turnului stang. Din motive de siguranta se demonteaza si varful turnului drept, iar in 1929 ambele sunt refacute, dar cu 3 m mai scurte. Biserica este retencuita integral pe exterior si stropita cu un colorant asemanator cimentului.
In anul urmator se mai efectueaza o reparatie generala exterioara si se schimba placile din eternit de pe acoperis.
In 1967 este reparata si in interior, apoi si in 1988 - 1989. Toate acestea au fost efectuate prin contributii, in conditii nu chiar prielnice, mai ales in ultimele decenii, cand au fost deseori dezavantajati administrativ, insa sufleteste impulsionati prin simbolul adevarurilor vesnice, sintetizate in fraza dictonului grefat pe bolta acestui impunator lacas spiritual, Biserica Romano-Catolica "Sfanta Treime" din Vinga : OMNIA AD MAJOREM DEI GLORIAM, - adica : TOTUL SPRE MAI MAREA CINSTE A LUI DUMNEZEU. La marginea comunei, langa drumul national, se gaseste un camping cu casute si bufet.

Monografia localitatii Vinga este realizata de Dl. Nedeliov Nicolaie - fiu al comunei Vinga

http://www.virtualarad.net/county/Vinga/virtual_vinga_home.htm

Filiala Vinga a Uniunii Bulgare din Banat - Romania

Filiala Vinga a Uniunii Bulgare din Banat-Romania

Filiala Vinga a Uniunii Bulgare din Banat-Romania